Cât de simplu este să te abonezi la un serviciu online și cât de complicat este să renunți ulterior la el? De câte ori ai întâlnit mesaje precum „Doar 2 produse rămase!” sau „Oferta expiră în 5 minute”, care te determină să cumperi imediat?
Dar dacă, în viitor, nici măcar nu vom mai face noi cumpărăturile, ci vom lăsa un agent AI să le facă în locul nostru?
Acestea sunt câteva dintre situațiile vizate de Digital Fairness Act (DFA), propunerea de regulament publicată de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2026.
DFA se află încă în etapa de propunere legislativă, astfel că noile dispoziții nu sunt în vigoare și pot suferi modificări în cursul negocierilor europene. Deși o parte dintre practicile vizate sunt deja reglementate, inițiativa urmărește introducerea unor obligații suplimentare, adaptate noilor modele de afaceri digitale.
Ce s-ar putea schimba concret?
Abonamentele online - ușor de activat, greu de anulat
Te abonezi la un serviciu gratuit pentru șapte zile, iar câteva luni mai târziu descoperi că încă îl plătești fără să-l folosești, ori procesul de anulare este îngreunat artificial.
DFA urmărește să combată aceste „subscription traps” impunând notificarea prealabilă și consimțământul expres pentru prelungirea contra cost, precum și obligația comercianților de a oferi o funcție online de anulare vizibilă și ușor accesibilă în favoarea consumatorului.
1. Agenții AI: cine decide ce cumpărăm și în ce condiții?
Imaginează-ți că îi spui unui agent AI: „Vreau un uscător de păr performant, cu un buget maxim de 150 EUR. Găsește-mi cea mai bună ofertă.”
În loc să compari modele și prețuri, lași agentul AI să se ocupe inclusiv de plasarea comenzii. Dar dacă acesta recomandă un anumit produs pentru că primește un comision de la magazin?
DFA propune reguli concrete pentru astfel de situații:
Controlul achizițiilor: consumatorul va putea stabili câtă autonomie acordă agentului AI, de la confirmarea fiecărei tranzacții până la autorizarea achizițiilor fără aprobări individuale.
Transparența intereselor comerciale: dacă agentul are un interes comercial în produsul recomandat, va fi necesară informarea consumatorului și confirmarea expresă a achiziției.
Protecția consumatorului: drepturile aplicabile cumpărăturilor online, inclusiv dreptul de retragere, rămân valabile în condițiile legii.
Astfel, cel puțin în teorie, agentul AI va putea cumpăra în numele nostru, fără ca utilizarea sa să însemne pierderea controlului asupra achizițiilor.
2. Biletele la concerte și prețurile care cresc în timp ce așteptăm
Ai intrat la ora 10:00 într-o coadă virtuală pentru bilete la un concert. În fața ta sunt 15.000 de persoane. După 40 de minute, ajungi în sfârșit la plată, dar biletul promovat cu 100 EUR costă acum 250 EUR.
DFA nu interzice prețurile dinamice, însă propune ca organizatorii și comercianții să afișeze numărul biletelor disponibile la prețul promovat și prețul maxim posibil.
În plus, cât timp aștepți într-o coadă virtuală, ar trebui să poți vedea prețul actualizat și să știi dacă acesta se poate modifica.
La revânzare, ar trebui afișat și prețul inițial al biletului. Astfel, ai putea vedea dacă biletul cumpărat inițial cu 100 EUR este revândut acum cu 400 EUR.
3. Jocurile video: cât costă, de fapt, 1.000 de monede virtuale?
Un copil vrea să cumpere un personaj nou într-un joc. Prețul este de 1.000 de monede virtuale. Dar cât înseamnă asta în euro?
Propunerea urmărește ca valoarea reală a achizițiilor efectuate cu monede virtuale să fie afișată clar, cu anumite excepții pentru servicii reglementate separat.
În plus, pentru minori, monedele virtuale plătite ar trebui dezactivate implicit și activate doar cu aprobarea părinților. Ar urma să fie interzise și mecanismele prin care copiii plătesc pentru a câștiga avantaje competitive sau pentru a avansa mai rapid în jocuri („pay-to-win” și „pay-to-progress”).
4. Încă un episod, încă un videoclip, încă 5 minute
Ai deschis o aplicație pentru câteva minute și ai rămas o oră derulând conținutul?
DFA vizează funcționalitățile ce pot favoriza utilizarea compulsivă a serviciilor digitale, cum ar fi redarea automată, notificările nesolicitate sau interacțiunile AI care simulează relații personale. Consumatorii ar trebui să poată dezactiva aceste opțiuni individual sau global.
Influencer marketing și publicitate și prețurile personalizate
Comisia vizează transparența publicității prin influenceri (cu clarificarea responsabilității brandurilor/agențiilor) și reglementarea prețurilor personalizate. Propunerea interzice stabilirea prețurilor pe baza profilării când aceasta poate prejudicia minorii sau persoanele vulnerabile.
5. Dark patterns – designul manipulator al interfețelor
Mesajele false privind disponibilitatea limitată a produselor, opțiunile selectate automat sau procedurile de anulare intenționat complicate sunt exemple de practici care pot influența deciziile consumatorilor.
Deși unele sunt deja interzise, DFA ar putea introduce reguli mai clare și obligații suplimentare privind modul în care sunt concepute interfețele digitale.
Ce urmează?
Digital Fairness Act este o propunere legislativă ce urmează să fie analizată și negociată de Parlamentul European și Consiliul UE.
Pentru companii, este momentul să-și reevalueze afișarea prețurilor, gestionarea abonamentelor și designul interfețelor.
Pentru consumatori, miza este mai simplă: achiziționarea, refuzul sau renunțarea la servicii fără să parcurgă testul răbdării.
—
Conținutul acestui articol are caracter informativ general. Informațiile prezentate nu sunt adaptate situației tale specifice și nu constituie consultanță juridică sau fiscală.
Fiecare business are particularitățile sale, iar aplicarea practică a regulilor juridice poate varia. Pentru o analiză personalizată și recomandări aplicabile concret în cazul tău, programează o consultație sau scrie-ne direct la 📧 anamaria@legallyremote.online.
